Ma gandeam de multe ori ca fac si multe si lucruri care nu -mi plac dar cand incerc sa gasesc cauza parca nimic nu se leaga. De exemplu, nu-mi place sa fumez, dar cand cineva aprinde o tigara imi aprind si eu una. Asta pentru ca sunt slaba de caracter si nu pot sa ma impun in fata propriului meu viciu. Cand sunt singura nici nu ma gandesc la tigari sau daca stau intre nefumatori, totusi stau si ma gandesc de ce fac lucrurile pe care le fac daca tot nu imi plac…
Eu cred ca suntem la urma urmei rezultatul mediului in care traim. Deci daca traim intre oamenii de la tara, e imposibil sa nu ajungem sa fim ca ei, e imposibil sa nu adoptam limbajul lor, felul lor de a se purta cat si de a gandi, de a se raporta la nevoile vietii. Pe de alta parte daca vei sta printre olandezi, desigur ca vei avea cu timpul gandirea lor libertina si nonconformista. Insa aici vorbim de actiuni de durata, un temperament ce se impune prin valorificarea unei companii pe o perioada de mai mult timp. Ce facem atunci cand vine vorba de actiuni de moment?! Aici cred ca e vorba de impulsuri. Oamenii tind sa fie rationali numai atunci cand se gandesc putin iar in majoritatea timpului oamenii nu prea gandesc, pur si simplu reactioneaza la stimulii din mediul inconjurator. Ca sa demonstrez mai bine ideea asta, dau un exemplu: oamenii care trec la semafor unii dupa altii. Daca e rosu si se trezeste unul mai sinucigas ca vrea sa treaca strada, atunci turma il urmeaza, fara sa se mai uite ca e rosu sau ca e verde si asta trece lumea dupa. O alta faza tare pe care am mai vazut-o a fost cu ambulanta. Iar aici se aplica tot instinctul de turma. Oamenii aud ambulanta insa ei stiu ca trebuie sa treaca la semafor cand e verde, asa ca nu se opreste nici unul ca sa treaca ambulanta desi e o regula generala arhicunoscuta si chiar si scrisa: pietonii nu trebuie sa traverseze strada atunci cand aud o ambulanta. Sau cum o fi ea formulata regula sau articolul sau ce o mai fi. In plus daca o trec, fie sunt penalizati de cineva in masura ca ii vede fie sar ca popicele iar ambulanta este mingea si asa se mai umple in drum spre spital.
Ideea de baza este insa de ce facem lucrurile pe care le facem chiar daca nu ne place. Cred ca pana aici am explicat destul. de regula sunt cam metaforica, iar un raspuns succint nu cred ca pot sa dau. Ideea e ca avem spirit bun si energie suficienta, dar oameni fiind mai uitam cateodata ca avem ratiune si nu mai comportam ca atare. Tindem sa ne lasam instinctul sa unctioneze. Asa si cu mine. fumez chiar daca nu imi place insa ma las, cel putin pe moment, cundusa de actiunile altora.
Cat despre lucrurile pe care le facem si nu ne plac, de exemplu sa ducem gunoiul, sa ne trezim dimineata, sa nu mancam seara, sa facem patul si multe altele de rutina, cred ca deja stiti raspunsul: TREBUIE!
Trebuei sa facem toate astea ca daca nu noi, atunci cine? Ca daca nu e facem noi se intstaleaza haosul daca stam singuri iar daca stam cu parintii atunci se instaleaza nervozitatea. La urma urmei chiar daca iti iei un animal de casa, nu poti sa il dresezi in asa masura incat sa iti faca si toate treburile pe care tu urasti sa le faci!
Eu cred ca suntem la urma urmei rezultatul mediului in care traim. Deci daca traim intre oamenii de la tara, e imposibil sa nu ajungem sa fim ca ei, e imposibil sa nu adoptam limbajul lor, felul lor de a se purta cat si de a gandi, de a se raporta la nevoile vietii. Pe de alta parte daca vei sta printre olandezi, desigur ca vei avea cu timpul gandirea lor libertina si nonconformista. Insa aici vorbim de actiuni de durata, un temperament ce se impune prin valorificarea unei companii pe o perioada de mai mult timp. Ce facem atunci cand vine vorba de actiuni de moment?! Aici cred ca e vorba de impulsuri. Oamenii tind sa fie rationali numai atunci cand se gandesc putin iar in majoritatea timpului oamenii nu prea gandesc, pur si simplu reactioneaza la stimulii din mediul inconjurator. Ca sa demonstrez mai bine ideea asta, dau un exemplu: oamenii care trec la semafor unii dupa altii. Daca e rosu si se trezeste unul mai sinucigas ca vrea sa treaca strada, atunci turma il urmeaza, fara sa se mai uite ca e rosu sau ca e verde si asta trece lumea dupa. O alta faza tare pe care am mai vazut-o a fost cu ambulanta. Iar aici se aplica tot instinctul de turma. Oamenii aud ambulanta insa ei stiu ca trebuie sa treaca la semafor cand e verde, asa ca nu se opreste nici unul ca sa treaca ambulanta desi e o regula generala arhicunoscuta si chiar si scrisa: pietonii nu trebuie sa traverseze strada atunci cand aud o ambulanta. Sau cum o fi ea formulata regula sau articolul sau ce o mai fi. In plus daca o trec, fie sunt penalizati de cineva in masura ca ii vede fie sar ca popicele iar ambulanta este mingea si asa se mai umple in drum spre spital.
Ideea de baza este insa de ce facem lucrurile pe care le facem chiar daca nu ne place. Cred ca pana aici am explicat destul. de regula sunt cam metaforica, iar un raspuns succint nu cred ca pot sa dau. Ideea e ca avem spirit bun si energie suficienta, dar oameni fiind mai uitam cateodata ca avem ratiune si nu mai comportam ca atare. Tindem sa ne lasam instinctul sa unctioneze. Asa si cu mine. fumez chiar daca nu imi place insa ma las, cel putin pe moment, cundusa de actiunile altora.
Cat despre lucrurile pe care le facem si nu ne plac, de exemplu sa ducem gunoiul, sa ne trezim dimineata, sa nu mancam seara, sa facem patul si multe altele de rutina, cred ca deja stiti raspunsul: TREBUIE!
Trebuei sa facem toate astea ca daca nu noi, atunci cine? Ca daca nu e facem noi se intstaleaza haosul daca stam singuri iar daca stam cu parintii atunci se instaleaza nervozitatea. La urma urmei chiar daca iti iei un animal de casa, nu poti sa il dresezi in asa masura incat sa iti faca si toate treburile pe care tu urasti sa le faci!