.jpg)
Am stat cu fiica mea acasa 2 ani. Acum urmeaza alti doi ani de stat acasa, cu pitica ce e pe drum. Dar va intrebati oare in astia doi ani, cati a stat al meu sot efectiv singur cu ea? Va spun eu, cred ca maxim, dar maxim 3 zile. Da si din vina mea, fiindca avand in vedere ca era primul copil, ma gandeam sa nu faca vreo boacana.
Prima data l-am lasat doar cu ea cand avea picea vreo 2 luni. Cred ca m-a sunat de cel putin 10 ori in 2 ore. Nu stia unde e laptele, nu stia de ce plange, habar nu avea unde e pampersul. Cu toate ca i-am explicat toate astea cand am plecat de acasa. Iar el a zis ca a inteles. Nu cred ca ar fi rezistat sa stea acasa 2 ani cu ea. Asta ar fi insemnat multe nopti nedormite, pregatit mancare proaspata, facut baita cu regularitate, iar al meu e comod din fire. Nu zic ca nu m-a ajutat. Ba da, m-a ajutat, uneori chiar mult. Dar se baga doar cand eram eu acasa. Singur parca nu mai stia ce sa faca. Acum ca e mai mare , sta lejer cu ea, insa atunci fiind doar de cateva luni, nu se prea incumeta, nici sa-i schimbe pampersul, nici sa o imbrace. Cand l-am intrebat de ce nu vrea sa ma ajute, mi-a spus ca ii e teama sa nu-i faca vreun rau copilei, ca ea e asa mica, iar el are niste maini asa de mari. Sincer m-a pufnit rasul si abia atunci am inteles ca el de fapt ar fi vrut sa ma ajute, dar nu stia cum. Oricum nu e usor sa stai acasa cu un copil. Majoritatea sotilor, isi imagineaza ca mamele, stau acasa fac curat si se ocupa de copil. Da e adevart, fac toate astea, dar daca ai norocul sa ai un copil morocanos, plangacios sau si mai rau bolnavicios, apoi nu mai esti buna de nimic. Si nu toate mamele, pun pe primul loc bebele. Ele prima oara musai sa faca un pic de curatenie si mancare, si apoi stau cu bebita.
Eu cand eram singura cu bebelina, imi ocupam tot timpul stand cu ea, insa cand venea al meu de la munca statea el cu ea, si eu imi faceam treburile casnice. Nu cred ca ar putea vreun barbat sa stea cu bebele, si sa-si astepte nevasta acasa, cu casa curata si mancarea gata facuta. Probabil ar invata sa-i dea de mancare celui mic, ar invata sa-i si faca respectiva mancare, dar sincera sa fiu nu il vad pe al meu asteptandu-ma cu ciorba calda pe masa.
Oricum e de laudat faptul ca s-a implicat chiar si atat. Stiu ca daca eram rupta de oboseala, se chinuia si o adormea el.